Ev. Marcu 1, 1-8
Începutul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, precum este scris de proroci: «Iată, Eu trimit pe îngerul Meu înaintea feței Tale, care va pregăti calea Ta. Glasul celui ce strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui». loan boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. Și ieșeau la el tot ținutul Iudeei și toți cei din Ierusalim și se botezau de către el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele. Iar loan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare de piele împrejurul mijlocului și mânca lăcuste și miere sălbatică. Și propovăduia, zicând: Vine în urma mea Cel ce este mai puternic decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălțămintelor. Eu v-am botezat pe voi cu apă, El însă vă va boteza cu Duh Sfânt.
Sfântul Ioan Botezătorul a venit să netezească calea prin chemarea la pocăință adevărată și sinceră. Și cum anume? Prin schimbarea fundamentală a gândirii, simțirii și voinței dinspre păcat înspre virtute.
Acceptarea de a sluji lui Dumnezeu, dar și oamenilor, nu poate fi asumată fără a înlătura egoismul pe care îl alimentăm în fiecare zi.
Deci această cale despre care ne vorbește textul evanghelic este „calea Domnului”, este „calea adevărului”, este „calea cea dreaptă” și „calea dreptății”, o cale a „păcii” și a „mântuirii” (Evrei 10,20; II Petru 2,2; II Petru 2, 15; Luca 1 7-9; Fapte 16,17). Așadar opusul acesteia este calea Satanei, a păcatului (Ps. 1,16), a minciunii, a strâmbătății, a nedreptății, a zavistiei și a războiului dintre frați, care toate duc la moarte. (ÎPS Petru)
Articol redactat de Părintele Arhidiacon Constantin Olariu.